Cel mai bun mod prin a înțelege ce este pocăința este de a înțelege mai întâi ce nu este aceasta. A te pocăi nu înseamnă a adera la credința a unei biserici sau a respecta un set de reguli morale ale unei grupări creștine. Pocăința are de-a face cu căința de păcat, cu regretul pentru păcatele care ne separă de Dumnezeu și care împiedică mântuirea sufletului.
Cuvântul „pocăință” este un cuvânt care apare deseori în Sfânta Scriptură, mai ales în vestirea lui Ioan Botezatoru și a lui Isus. Mai apoi și apostolii l-au utilizat în predicarea lor.
„Pocăiți-vă, căci Împărăția cerurilor este aproape.” Matei 4:17
Cuvântul pocăință este o traducere a cuvântului metanoia din greacă. Literal, acest termen ar trebuie tradus ca fiind „schimbarea minții”. Un om care se pocăiește cu adevărat, este un om care capătă o nouă perspectivă în viață, valori noi, principii noi. Gândirea sa este modelată după valorile Împărăției lui Dumnezeu.
Pocăința este așadar un act asumat în mod conștient, prin care omul se întoarce către Dumnezeu, își recunoaște păcatul și alege să trăiască conform planului lui Dumnezeu.